Piața fără golani

Istoria se repetă sau doar oamenii? Mă uitam la cei ce țopăiau în delir în Piața Universității fericiți de suspendarea lui Băsescu. Fericiți pentru că spălarea creierelor executată de Antena 1 și-a făcut datoria. Fericiți pentru că ei confirmă că dacă o minciună e spusă destul de mult devine adevăr. Își strigau o bucurie indusă de securiștii și comuniștii care trag sforile de 22 de ani. Probabil  Iliescu a avut un fior de fericire bolșevică  văzând în Piața Universității nu oameni strigând  „mai bine mort / decât comunist” ci ”adio Băsescu”. În timp ce în șparlament, penalul Voicu hăhăia grobian, fericit că a scăpat de pârnaie. Probabil și Adrian Năstase a râs sănătos în celula de la Rahova.

Iar oamenii, în Piața Universității, acolo unde minerii lui Iliescu schilodeau tineri, dansau de parcă cei 22 de ani de istorie nu-i mai privesc, nu i-au trăit niciodată, de parcă de la venirea USL totul s-a șters cu buretele, tot. Poate chiar asta vor ” dansatorii” din Piața Universității:  să se ștergă cu buretele, să fie ca pe vremea lui nea Nicu, să gândească alții pentru ei, să muncească alții, să le dea statul, să fie iarăși conceptul de bun al întregului popor.

Și probabil aceiași sau dacă nu, același tip de oameni care strigau “noi gândim, nu muncim” sau care în 90 indicau cu zel de gestapoviști câte un golan, sau care urlau ” moarte intelectualilor”, dansau în Piața Universității în timp ce Antonescu, președintele interimar vegheat din umbră de Felix și Ilici, vorbea lătrat de la tribuna Parlamentului.

Iar Piața se întreba nedumerită: unde sunt golanii? Chiar, unde sunt?

 

Add a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Read previous post:
La Referendum

După cum vedeți în dreapta, am făcut pagina Referendum 2012. Să-i dăm bătaie.

Close