Votul la lumina „caldă” a lumânărilor

Asta este tot ceea ce am de spus despre alegeri. Subiectul este încheiat pentru mine şi nu mai are rost să pomenesc de el.

 

Flăcările tremurate ale lumânărilor aruncă pe pereţi umbre cu forme bizare ca în coşmarul unui dependent de droguri intrat în sevraj. Vântul care viscolea zăpada şi şoaptele care se auzeau dădeau impresia de priveghi. Mai lipsea coliva de pe mese şi vreun preot cu cădelniţa în mână care să împrăştie miros de tămâie prin încăpere. Numai că în loc de sicriu, în mijlocul camerei tronau două cutii pe care scrie Camera Deputaţilor şi Senat. Şi spre care se îndreptau pe rând votanţii cu câte o lumânare în mână ca într-o noapte de înviere în care Christos refuză să mai învie. Cei mai bazaţi au lanterne şi unii dintre ei chiar coordonează procesul prin care „domnii de la centru” vor ajunge la Bucureşti în Parlament.

Întnericul îi face totuşi calmi şi nu e nevoie să ridice glasul sau să se agite prea mult. Purtătorii de lumânări par resemnaţi şi probabil vor să se termine cât mai repede ca să ajungă la gospodăriile lor să vadă ce pagube le-a făcut viscolul de început de decembrie. Pe uliţe, singurii care se bucură sunt copiii care mâine nu vor merge la şcoală. În rest aceiaşi atmosferă de sfârşit de lume în care nimeni nu ere chef de nimic. Până şi la vot unii s-au dus ca la Biserică duminica dimineaţa, dintr-un reflex pe care nu şi-l pot explica. Unii cred şi nu prea în ceea ce fac, iar alţii se bucură de banii sau alte cadouri primiţi de la partide. Lipseşte entuziasmul şi toţi ar vrea să se termine o dată.

În crâşma luminată de lămpile de gaz pentru care un turist american ar scoate ceva verzişori ca să ducă peste ocean artă autentică, oamenii beau şi ajung la concluzia că „toţi e hoţi”. După care îi înjură la grămadă pe toţi politicienii în frunte cu primarul că nu-s în stare să le repare curentul electric.

Din bezna totală singurele lumini mai vin de la şcoală sau de la farurile maşinilor celor care vin să ia procesele verbale. Undeva departe, din întunericul absolut se aude un câine care urlă a pagubă.

Votarea s-a încheiat de vreo oră. Lumea răsuflă uşurată şi mai stinge din lumânări ca să facă economie, că nu se ştie când le-o da drumul la curent. E 9 decembrie şi e 2012. E România.

Add a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Read previous post:
Poza de la ora 11.30

[singlepic id=18 w=320 h=240 float=]

Close